dezmâniat
Romanian
Etymology
Past participle of dezmânia.
Adjective
dezmâniat m or n (feminine singular dezmâniată, masculine plural dezmâniați, feminine and neuter plural dezmâniate)
- calmed
Declension
Declension of dezmâniat
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | dezmâniat | dezmâniată | dezmâniați | dezmâniate | ||
definite | dezmâniatul | dezmâniata | dezmâniații | dezmâniatele | |||
genitive/ dative | indefinite | dezmâniat | dezmâniate | dezmâniați | dezmâniate | ||
definite | dezmâniatului | dezmâniatei | dezmâniaților | dezmâniatelor |
Verb
dezmâniat (past participle of dezmânia)
- past participle of dezmânia
References
- dezmâniat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN