dezintegrator
Romanian
Etymology
Borrowed from French désintégrateur or German Desintegrator.
Noun
dezintegrator n (plural dezintegratoare)
- disintegrator
Declension
Declension of dezintegrator
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) dezintegrator | dezintegratorul | (niște) dezintegratoare | dezintegratoarele |
genitive/dative | (unui) dezintegrator | dezintegratorului | (unor) dezintegratoare | dezintegratoarelor |
vocative | dezintegratorule | dezintegratoarelor |