devinare
Romanian
Etymology
From devina + -re.
Noun
devinare f (plural devinări)
- divination
Declension
Declension of devinare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) devinare | devinarea | (niște) devinări | devinările |
genitive/dative | (unei) devinări | devinării | (unor) devinări | devinărilor |
vocative | devinare, devinareo | devinărilor |
References
- devinare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN