descurajare
Romanian
Etymology
descuraja + -re
Noun
descurajare f (plural descurajări)
- discouragement
Declension
Declension of descurajare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) descurajare | descurajarea | (niște) descurajări | descurajările |
| genitive/dative | (unei) descurajări | descurajării | (unor) descurajări | descurajărilor |
| vocative | descurajare, descurajareo | descurajărilor | ||