deosăbit
Romanian
Adjective
deosăbit m or n (feminine singular deosăbită, masculine plural deosăbiți, feminine and neuter plural deosăbite)
- Obsolete form of deosebit.
Declension
Declension of deosăbit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | deosăbit | deosăbită | deosăbiți | deosăbite | ||
definite | deosăbitul | deosăbita | deosăbiții | deosăbitele | |||
genitive/ dative | indefinite | deosăbit | deosăbite | deosăbiți | deosăbite | ||
definite | deosăbitului | deosăbitei | deosăbiților | deosăbitelor |
References
- deosăbit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN