dentâiu
Romanian
Adjective
dentâiu m or f or n (indeclinable)
- Obsolete form of dintâi.
Declension
Declension of dentâiu (invariable)
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | dentâiu | dentâiu | dentâiu | dentâiu | ||
definite | — | — | — | — | |||
genitive/ dative | indefinite | dentâiu | dentâiu | dentâiu | dentâiu | ||
definite | — | — | — | — |
Adverb
dentâiu
- Obsolete form of dintâi.
References
- dentâiu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN