demarcație
Romanian
Etymology
From French démarcation
Noun
demarcație f (plural demarcații)
- demarcation
Declension
Declension of demarcație
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) demarcație | demarcația | (niște) demarcații | demarcațiile |
genitive/dative | (unei) demarcații | demarcației | (unor) demarcații | demarcațiilor |
vocative | demarcație, demarcațio | demarcațiilor |