deferit
Romanian
Etymology
Past participle of deferi.
Adjective
deferit m or n (feminine singular deferită, masculine plural deferiți, feminine and neuter plural deferite)
- sent to be judged
Declension
Declension of deferit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | deferit | deferită | deferiți | deferite | ||
definite | deferitul | deferita | deferiții | deferitele | |||
genitive/ dative | indefinite | deferit | deferite | deferiți | deferite | ||
definite | deferitului | deferitei | deferiților | deferitelor |
Verb
deferit (past participle of deferi)
- past participle of deferi
References
- deferit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN