decepționare
Romanian
Etymology
From decepționa + -re.
Noun
decepționare f (plural decepționări)
- disappointment
Declension
Declension of decepționare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) decepționare | decepționarea | (niște) decepționări | decepționările |
genitive/dative | (unei) decepționări | decepționării | (unor) decepționări | decepționărilor |
vocative | decepționare, decepționareo | decepționărilor |