cătățime
Romanian
Noun
cătățime f (plural cătățimi)
- Obsolete form of câtime.
Declension
Declension of cătățime
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) cătățime | cătățimea | (niște) cătățimi | cătățimile |
genitive/dative | (unei) cătățimi | cătățimii | (unor) cătățimi | cătățimilor |
vocative | cătățime, cătățimeo | cătățimilor |
References
- cătățime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN