cătuior
Romanian
Etymology
From cătun + -or.
Noun
cătuior n (plural cătuioare)
- Diminutive of cătun
Declension
Declension of cătuior
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cătuior | cătuiorul | (niște) cătuioare | cătuioarele |
genitive/dative | (unui) cătuior | cătuiorului | (unor) cătuioare | cătuioarelor |
vocative | cătuiorule | cătuioarelor |
References
- cătuior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN