cărpinel
Romanian
Etymology
From carpen + -el.
Noun
cărpinel m (plural cărpinei)
- Diminutive of carpen
Declension
Declension of cărpinel
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cărpinel | cărpinelul | (niște) cărpinei | cărpineii |
genitive/dative | (unui) cărpinel | cărpinelului | (unor) cărpinei | cărpineilor |
vocative | cărpinelule | cărpineilor |