cărigățel
Romanian
Etymology
From cărigat + -el.
Adjective
cărigățel m or n (feminine singular cărigățelă, masculine plural cărigățeli, feminine and neuter plural cărigățele)
- Diminutive of cărigat
Declension
Declension of cărigățel
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | cărigățel | cărigățelă | cărigățeli | cărigățele | ||
definite | cărigățelul | cărigățela | cărigățelii | cărigățelele | |||
genitive/ dative | indefinite | cărigățel | cărigățele | cărigățeli | cărigățele | ||
definite | cărigățelului | cărigățelei | cărigățelilor | cărigățelelor |
References
- cărigățel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN