căicioară
Romanian
Etymology
From căiță + -ioară.
Noun
căicioară f (plural căicioare)
- Diminutive of căiță
Declension
Declension of căicioară
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) căicioară | căicioara | (niște) căicioare | căicioarele |
genitive/dative | (unei) căicioare | căicioarei | (unor) căicioare | căicioarelor |
vocative | căicioară, căicioaro | căicioarelor |
References
- căicioară in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN