căduță
Romanian
Etymology
From cadă + -uță.
Noun
căduță f (plural căduțe)
- Diminutive of cadă
Declension
Declension of căduță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) căduță | căduța | (niște) căduțe | căduțele |
genitive/dative | (unei) căduțe | căduței | (unor) căduțe | căduțelor |
vocative | căduță, căduțo | căduțelor |
References
- căduță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN