cușmuliță
Romanian
Etymology
From cușmă + -uliță.
Noun
cușmuliță f (plural cușmulițe)
- Diminutive of cușmă
Declension
Declension of cușmuliță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) cușmuliță | cușmulița | (niște) cușmulițe | cușmulițele |
genitive/dative | (unei) cușmulițe | cușmuliței | (unor) cușmulițe | cușmulițelor |
vocative | cușmuliță, cușmulițo | cușmulițelor |
References
- cușmuliță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN