cuticulă
Romanian
Etymology
From French cuticule
Noun
cuticulă f (plural cuticule)
- cuticle
Declension
Declension of cuticulă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) cuticulă | cuticula | (niște) cuticule | cuticulele |
genitive/dative | (unei) cuticule | cuticulei | (unor) cuticule | cuticulelor |
vocative | cuticulă, cuticulo | cuticulelor |