cuplător
Romanian
Etymology
cupla + -tor
Noun
cuplător m (plural cuplători)
- coupler
Declension
Declension of cuplător
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cuplător | cuplătorul | (niște) cuplători | cuplătorii |
genitive/dative | (unui) cuplător | cuplătorului | (unor) cuplători | cuplătorilor |
vocative | cuplătorule | cuplătorilor |