cugetare
Romanian
Etymology
cugeta + -re
Noun
cugetare f (plural cugetări)
- thought
Declension
Declension of cugetare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) cugetare | cugetarea | (niște) cugetări | cugetările |
genitive/dative | (unei) cugetări | cugetării | (unor) cugetări | cugetărilor |
vocative | cugetare, cugetareo | cugetărilor |