cucer
Romanian
Etymology
Borrowed from Russian кучер (kučer).
Noun
cucer m (plural cuceri)
- coachman (one who drives a coach)
Declension
Declension of cucer
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cucer | cucerul | (niște) cuceri | cucerii |
genitive/dative | (unui) cucer | cucerului | (unor) cuceri | cucerilor |
vocative | cucerule | cucerilor |
References
- cucer in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN