croncănire
Romanian
Etymology
From croncăni + -re.
Noun
croncănire f (plural croncăniri)
- croak
Declension
Declension of croncănire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) croncănire | croncănirea | (niște) croncăniri | croncănirile |
genitive/dative | (unei) croncăniri | croncănirii | (unor) croncăniri | croncănirilor |
vocative | croncănire, croncănireo | croncănirilor |