crincuță
Romanian
Etymology
From crincă + -uță.
Noun
crincuță f (plural crincuțe)
- Diminutive of crincă
Declension
Declension of crincuță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) crincuță | crincuța | (niște) crincuțe | crincuțele |
genitive/dative | (unei) crincuțe | crincuței | (unor) crincuțe | crincuțelor |
vocative | crincuță, crincuțo | crincuțelor |
References
- crincuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN