coșuț
Romanian
Etymology
From coș + -uț.
Noun
coșuț n (plural coșuțe)
- Diminutive of coș
Declension
Declension of coșuț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) coșuț | coșuțul | (niște) coșuțe | coșuțele |
genitive/dative | (unui) coșuț | coșuțului | (unor) coșuțe | coșuțelor |
vocative | coșuțule | coșuțelor |