covătar
Romanian
Etymology
From covată + -ar.
Noun
covătar m (plural covătari)
- trough maker
Declension
Declension of covătar
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) covătar | covătarul | (niște) covătari | covătarii |
genitive/dative | (unui) covătar | covătarului | (unor) covătari | covătarilor |
vocative | covătarule | covătarilor |