compătimitor
Romanian
Etymology
compătimi + -tor
Adjective
compătimitor m or n (feminine singular compătimitoare, masculine plural compătimitori, feminine and neuter plural compătimitoare)
- sympathetic
Declension
Declension of compătimitor
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | compătimitor | compătimitoare | compătimitori | compătimitoare | ||
| definite | compătimitorul | compătimitoarea | compătimitorii | compătimitoarele | |||
| genitive/ dative | indefinite | compătimitor | compătimitoare | compătimitori | compătimitoare | ||
| definite | compătimitorului | compătimitoarei | compătimitorilor | compătimitoarelor | |||