colăcăriță
Romanian
Etymology
From colăcar + -iță.
Noun
colăcăriță f (plural colăcărițe)
- female equivalent of colăcar
Declension
Declension of colăcăriță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) colăcăriță | colăcărița | (niște) colăcărițe | colăcărițele |
genitive/dative | (unei) colăcărițe | colăcăriței | (unor) colăcărițe | colăcărițelor |
vocative | colăcăriță, colăcărițo | colăcărițelor |
References
- colăcăriță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN