colimație
Romanian
Etymology
From French collimation
Noun
colimație f (uncountable)
- collimation
Declension
Declension of colimație
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) colimație | colimația | (niște) colimații | colimațiile |
genitive/dative | (unei) colimații | colimației | (unor) colimații | colimațiilor |
vocative | colimație, colimațio | colimațiilor |