cocoșire
Romanian
Etymology
From cocoși + -re.
Noun
cocoșire f (plural cocoșiri)
- vanity
Declension
Declension of cocoșire
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) cocoșire | cocoșirea | (niște) cocoșiri | cocoșirile |
| genitive/dative | (unei) cocoșiri | cocoșirii | (unor) cocoșiri | cocoșirilor |
| vocative | cocoșire, cocoșireo | cocoșirilor | ||
References
- cocoșire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN