clăncăit
Romanian
Etymology
Past participle of clăncăi.
Noun
clăncăit n (uncountable)
- clinking
Declension
declension of clăncăit (singular only)
singular | ||
---|---|---|
n gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (un) clăncăit | clăncăitul |
genitive/dative | (unui) clăncăit | clăncăitului |
vocative | clăncăitule |
Verb
clăncăit (past participle of clăncăi)
- past participle of clăncăi