cloncănire
Romanian
Etymology
From cloncăni + -re.
Noun
cloncănire f (plural cloncăniri)
- clucking
Declension
Declension of cloncănire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) cloncănire | cloncănirea | (niște) cloncăniri | cloncănirile |
genitive/dative | (unei) cloncăniri | cloncănirii | (unor) cloncăniri | cloncănirilor |
vocative | cloncănire, cloncănireo | cloncănirilor |