cletena
Romanian
Verb
a cletena (third-person singular present cletenă, past participle cletenat) 1st conj.
- Obsolete form of clătina.
Conjugation
conjugation of cletena (first conjugation, no infix)
infinitive | a cletena | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cletenând | ||||||
past participle | cletenat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cleten | cleteni | cletenă | cletenăm | cletenați | cletenă | |
imperfect | cletenam | cletenai | cletena | cletenam | cletenați | cletenau | |
simple perfect | cletenai | cletenași | cletenă | cletenarăm | cletenarăți | cletenară | |
pluperfect | cletenasem | cletenaseși | cletenase | cletenaserăm | cletenaserăți | cletenaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cleten | să cleteni | să cletene | să cletenăm | să cletenați | să cletene | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cletenă | cletenați | |||||
negative | nu cletena | nu cletenați |
References
- cletena in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN