ciutac
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish [script needed] (çıtak).
Adjective
ciutac m or n (feminine singular ciutacă, masculine plural ciutaci, feminine and neuter plural ciutace)
- Muslim Bulgarian
- Dobrujan Turkish
Declension
Declension of ciutac
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | ciutac | ciutacă | ciutaci | ciutace | ||
| definite | ciutacul | ciutaca | ciutacii | ciutacele | |||
| genitive/ dative | indefinite | ciutac | ciutace | ciutaci | ciutace | ||
| definite | ciutacului | ciutacei | ciutacilor | ciutacelor | |||
Noun
ciutac m (plural ciutaci)
- a Muslim Bulgarian
- a Dobrujan Turk
Declension
Declension of ciutac
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) ciutac | ciutacul | (niște) ciutaci | ciutacii |
| genitive/dative | (unui) ciutac | ciutacului | (unor) ciutaci | ciutacilor |
| vocative | ciutacule | ciutacilor | ||
References
- ciutac in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN