cioriță
Romanian
Etymology
From cioară + -iță.
Noun
cioriță f (plural ciorițe)
- Diminutive of cioară
Declension
Declension of cioriță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) cioriță | ciorița | (niște) ciorițe | ciorițele |
genitive/dative | (unei) ciorițe | cioriței | (unor) ciorițe | ciorițelor |
vocative | cioriță, ciorițo | ciorițelor |
References
- cioriță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN