cimbrușor
Romanian
Etymology
From cimbru + -ușor.
Noun
cimbrușor m (plural cimbrușori)
- Diminutive of cimbru
Declension
Declension of cimbrușor
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cimbrușor | cimbrușorul | (niște) cimbrușori | cimbrușorii |
genitive/dative | (unui) cimbrușor | cimbrușorului | (unor) cimbrușori | cimbrușorilor |
vocative | cimbrușorule | cimbrușorilor |
References
- cimbrușor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN