cianat
Romanian
Etymology
From French cyanate
Noun
cianat m (plural cianați)
- cyanate
Declension
Declension of cianat
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cianat | cianatul | (niște) cianați | cianații |
genitive/dative | (unui) cianat | cianatului | (unor) cianați | cianaților |
vocative | cianatule | cianaților |